Responsabilitatea – cheia progresului

Astăzi mi-am propus să supun atenției una din calitățile definitorii pentru un antreprenor de succes și nu numai: RESPONSABILITATEA! Multe personalități consideră că responsabilitatea este primul principiu al succesului și poate fi observată, predată și învățată.

Sigmund Freud spunea că: „Cei mai mulţi oameni nu îşi doresc libertate deoarece asta înseamnă responsabilitate. Iar responsabilităţile îi sperie pe oameni.”

Există mai multe forme de responsabilitate. Vorbim de responsabilitatea individuală sau de responsabilitatea colectivă, de exemplu. Nivelul de civilizație al unui stat e dat de nivelul de responsabilitate colectivă. Admirăm dezvoltarea statelor din Vest sau a Japoniei și Coreei de Sud dar trebuie să acceptăm că acolo avem și un nivel al responsabilității ridicat. Nu discut de țările cu regimuri politice autoritare în care lucrurile se desfășoară cu forța. Evidențiez statele în care vorbim de responsabilitatea asumată.

Foarte importantă este responsabilitatea individuală. Să fii pe picioarele tale e un nivel de apreciat. Să nu fii povară pentru nimeni. Asta înseamnă să ții cont de sacrificiul părinților pentru a te crește și pentru a-ți oferi o educație bună. Dacă ești la o școală indiferent de nivel, consider-o ca pe o oportunitate de a-ți valoriza potențialul. Nu-ți bate joc de acea perioadă de timp, nu-ți bate joc de timpul profesorilor, nu-ți bate joc de efortul părinților…. Dacă ești angajat, fă-ți datoria la locul de muncă. Fii responsabil de sculele și uneltele ce te ajută să-ți faci treaba, fii responsabil față de normele tehnice, față de normele de protecția muncii și față de normele de protecția muncii. Nu căuta să trișezi fiindcă pot rezulta consecințe nefaste. Nu-ți bate joc de timpul de muncă! La un moment dat îți va fi evaluat randamentul și s-ar putea să pierzi! Vedem zilnic la știri fapte care au deja un nume intrat în folclor: Dorel! Nu fi și tu un Dorel!

Dacă ești funcționar la stat atunci trebuie să fii un exemplu de responsabilitate! Întotdeauna vei purta pe umeri responsabilitatea concetățenilor și trebuie s-o faci bine. Vedem cum în haosul instalat după 1989 evenimente grave s-au produs pe fondul lipsei de responsabilitate din partea unor funcționari plătiți de stat. Fie că vorbim de cazul Colectiv, fie că vorbim de Spitalul din Suceava, de cel din Piatra-Neamț și exemplele pot continua, puteau fi evitate dacă anumite sarcini din fișa postului se executau cu responsabilitate. Dacă cineva ar cuantifica costul lipsei de responsabilitate din parte funcționarilor de la stat probabil ne-am speria foarte mult!

Un alt nivel al responsabilității întâlnim la antreprenori. Dacă ești antreprenor, de tine vor depinde viețile a câtorva familii dar tot de tine va depinde într-o anumită măsură bugetul statului. Unii urmăresc doar profitul și atât. La un moment dat îi vedem falimentând. De ce falimentează? De cele mai multe ori fiindcă nu-s suficient de responsabili. Excepție sunt cazurile când firmele sunt îngenuncheate de evenimente ce nu sunt sub controlul lor așa cum am văzut în ultimul an, de exemplu.

Există și persoane la care responsabilitatea e ca și inexistentă. Ei nu știu că „A fi responsabil faţă de sine înseamnă a-ţi respecta propria demnitate”. A spus-o Imanuel Kant. Ei trăiesc de pe azi pe mâine.

Zilele acestea se prezintă la firmă persoane trimise de AJOFM. Sunt înscrise la ajutor social. AJOFM a luat decizia ca înainte de a-i înscrie la ajutor social să le ofere șansa obținerii unui loc de muncă. Funcționarii de la AJOM îi trimit către firmele care au locuri de muncă vacante cu o recomandare ce ține cont de calificările respectivelor persoane.

Vă prezint unul din cazurile care s-au prezentat la noi. Are în jur de 45 de ani și trei membri ai familiei sunt înscriși la ajutor social: el, soția și una din fete. În total primesc un pic sub 400 lei lunar. Își completează veniturile crescând 4 vaci. M-a rugat să scriu că nu-l pot angaja fiindcă vrea să-și păstreze înscrierea la ajutorul social. Ei țin să rămână înscriși la ajutor social pentru a beneficia de asigurarea de sănătate. Am încercat să-i explic că nu este o soluție bună. Peste câțiva ani va avea vârsta pensionării și la el nu se va aduna nimic! Răspunsul a fost: cum a vrea Dumnezeu! Ăsta este un nivel de responsabilitate: cum a vrea Dumnezeu! El nu-și asumă responsabilitatea propriei vieți, propriul trai lăsându-l în grija lui Dumnezeu.

Există o ultimă categorie care nu mai au capacitatea de a fi responsabile(sau poate nici nu au avut-o vreodată). E vorba de cei dependenți de alții fiind bolnavi, cu dizabilități etc. Această ultimă categorie ar trebui să rămână în grija statului.

Așadar a fi responsabil înseamnă a nu fi ignorant. A fi responsabil ține foarte mult și de educație! Și iată cum se leagă nivelul educației dintr-un stat cu nivelul de dezvoltare al acelui stat.

Literatura rusă are un reprezentant de seamă care ne-a lăsat o fabulă elocventă subiectului tratat. Este vorba de Ivan Andreevici Krîlov care acum mai bine de 170 de ani scria fabula „Porcul și stejarul”.

Sub un Stejar din veac crescând
Un Porc, având de ghindã burta plinã,
A tras întâi un somn adînc.
Apoi, cu mintea-i de jivinã,
Pe cel Stejar sã-l rîme-a prins la rãdãcinã.
„Pãi rãu Stejarului îi faci,
Îi spuse-o Cioarã din copaci,
De-l râmi la rãdãcini, Stejarul se usucã.“

„Usuce-se, îi spuse Porcul prost,
Și pe pustie poate sã se ducã,
Nu vãd la el nici un folos,
De n-ar mai fi și-un veac, nu m-ar durea pe mine,
Când ghindã am aici și pot sã prind grãsime.“
Stejaru-i spuse : „Esti ingrat porcește !
De-ai fi în stare râtul a-ți sãlta,
Pânã și tu atuncea ai vedea
Cã ghinda tot pe mine creste“.

Concluziile le trageți singuri! Dacă ne dorim un trai mai bun aici în România, ar trebui să fim mult mai responsabili față de ceea ce avem, față de potențialul nostru, față de sarcinile de zi cu zi, față de normele de conviețuire. Winston Churchill spunea că „Responsabilitatea este prețul măreției”.