Amintiri cu și despre Ion Chiriac

Interviul a apărut în publicația „Gazeta de Vaslui” la data de 28.02.2021

Ionel Popa, președintele Asociației umanitare ”Solidar” din Vaslui l-a cunoscut, ca și subsemnatul, de altfel, pe cantautorul și înainte de toate OMUL Ion Chiriac, cel dispărut atât de devreme dintre noi. Iată de ce am gândit ca un interviu amplu despre cel ce a fost atât de îndrăgitul artist vasluian vă va capta, în mare măsură atenția.

Rep.:Cum te-a marcat moartea prietenului nostru, Ion Chiriac?

I.P.:Multă tristețe…. De altfel, am observat și alți prieteni care l-au cunoscut pe Ion Chiriac că sunt marcați de tristețe. Doi prieteni ce scriu poezii au postat zilele astea versuri ceva mai triste și e vorba despre  consacrații Mihai Apostu și Daniel Grosu.Pot bănui că au fost influențați de acest trist eveniment. Plecarea la ceruri a lui Ion Chiriac ne-a arătat o dată în plus cât de fragilă e viața.

O mare pierdere pentru cultura vasluiană a fost și plecarea prof.Dan Ravaru însă acesta avea o vârstă. În plus, a apucat să lase în urma sa mai multe cărți. Ion Chiriac a plecat prea devreme… mai avea multe de spus… 

Rep.:Cum l-ai cunoscut pe Ioan Chiriac?

I.P.:Știam de Frații Chiriac ca foști membri ai Cenaclului Flacăra. Mă mândream cu ei, cu Valeriu Penișoară, ca foști membri marcanți ai Cenaclului. Știam câteva piese din repertoriul lor. După ce am înființat Asociația „Solidar” mi-am propus să promovez talente, tradiții, valori culturale ale județului. Încă din 2014 am început unele acțiuni pe linie culturală. Acestea au culminat cu proiectul „Talente în devenire” în 2016 care a urcat pe scenă câteva sute de copii de pe raza întregului județ. În anul 2017 am organizat la Sala Sporturilor din Vaslui spectacolul „Infinita bunătate”, printre invitații speciali numărându-se Andrei Păunescu, Walter Ghicolescu dar Ion Chiriac, Elena Barbu și Romică Brunchi de la noi din județ. Mai avusesem câteva colaborări cu Ion Chiriac însă atunci ne-am apropiat mai mult. Atunci am simțit respectul de care se bucura în rândul folkiștilor din țară și respectul de care se bucura în rândul publicului.Andrei Păunescu a venit cu propunerea ca ultimul să urce pe scenă Ion Chiriac tocmai pentru a i se lăsa mai mult timp. Ion a reușit să ridice spectatorii în picioare și pe toată durata reprezentației s-a bătut din palme. Toți am cântat! Avea personalitate pe scenă. 

Rep.:La înmormântare ai rostit câteva cuvinte punând accentul pe patriotismul său. De unde ți-a venit această remarcă?

I.P.:Am participat alături de Ion Chiriac la câteva acțiuni organizate de Platforma unionistă Acțiunea 2012.Rămâne de pomină Revelionul 2017-2018 când la Căminul Cultural din Fălciu au participat peste 400 de militanți pentru unire de pe ambele maluri de Prut. Toată noaptea am cântat melodii patriotice iar Ion Chiriac a fost sufletul petrecerii. Îi iubea pe basarabeni după cum și basarabenii îl iubeau foarte mult. Cânta din toată inima și căuta să transmită dragostea lui pentru România, pentru români, pentru marii noștri poeți. Versurile pe care le cânta aparțineau marilor poeți Adrian Păunescu, Grigore Vieru, Nicolae Labiș, Dumitru Matcovschi și alții. 

În 2018 am organizat împreună cu Primăria Boțești(primar d-ul Adrian Pantea) un simpozion la Căminul Cultural Boțești cu ocazia Zilei comunei. La simpozion am invitat câteva personalități culturale ale județului printre care prof. Dan Ravaru, prof. Costin Clit de la Huși, scriitorul și poetul Ioan Mâcnea, recitatorul Dan Ailincăi și bineînțeles, Ion Chiriac. La simpozion a luat parte și o delegație din Basarabia, mai bine de 40 persoane din comuna Ișcălău, Raionul Fălești, R. Molodva în frunte cu d-na primar Procopciuc Maria. Atmosfera a fost animată de Ion Chiriac, ajutat și de d-ul Dan Ailincăi.Simpozionul s-a dedicat și Centenarului Marii Uniri. Mi-amintesc că d-ul Dan Ravaru a fost atât de încântat de reușita acțiunii că a sunat la presă direct de acolo. S-a vorbit despre istoria locului în cadrul istoriei regionale și naționale, alocuțiunile împletindu-se cu cântecele lui Ion Chiriac și cu recitările d-ului Dan Ailincăi.

De fiecare dată când i-am lansat invitația de a fi alături de noi în acțiunile pe care le-am derulat a răspuns afirmativ și mai mult voluntar! Îmi spunea: Vin pentru că îmi place să cânt!

În semn de respect și apreciere pentru patriotismul lui Antonela a confecționat o coroană din flori naturale în trei culori: roșu galben și albastru, culori pe care le-a iubit foarte mult. Am ținut să-i punem și un tricolor pe sicriu pentru că de multe ori cânta cu mâna la piept și cu tricolorul lângă el.

Patriotismul lui era unul pur, voluntar, dezinteresat, adânc înrădăcinat în istoria, cultura și spiritualitatea noastră românească. Patriotismul i-a fost insuflat de primii dascăli care i-au compus primele versuri. Melodia „Torna, torna, fratre” compusă de unul din dascălii lui din tinerețe are o mare simbolistică națională, cele trei cuvinte fiind considerate cele mai vechi cunoscute din limba română. Mai apoi a cunoscut Cenaclul Flacăra acolo unde se promova un patriotism puternic. A avut ocazia să cunoască Basarabia, pe Grigore Vieru, Ioan și Aldea Teodorovici… Știa suferința românilor basarabeni care nu-și pot exprima identitatea națională fiind sub influență rusească încă…. Le era ca un frate și așa i se și spunea: Fratele Ion.

Am avut ocazia să fac deplasări cu el ba la Vetrișoaia, ba la Zăpodeni, ba la Boțești etc. Mi-a povestit multe momente din viața în cadrul Cenaclului Flacăra, momente petrecute alături de Grigore Vieru sau alături de Ioan și Aldea Teodorovici. Încercam să fac o colaborare prin care să poată edita câteva înregistrări. Ne propusesem să continuăm astfel de acțiuni….. Dar câte nu ne propusesem!

Dar vremurile nu au fost de partea noastră. D-ul Ravaru nu s-a mai putut deplasa…. Ca mai apoi în 2020 să avem pandemie care a redus la zero posibilitatea de a mai organiza ceva….. Nu știu ce a făcut în acest ultim an dar cred că șederea în afara scenei a influențat mult sfârșitul acestuia.

Rep.:De ce crezi asta?

I.P.:Ion Chiriac a trăit prin muzică și pentru muzică. Sunt oameni de cultură care nu se pot manifesta altfel decât prin cultura, prin talentul lor. A sta în afara scenei, pentru el care cântase în peste 1000 de spectacole în săli de spectacol mari, pe stadioane l-a afectat foarte mult…. Artistul adevărat are un suflet sensibil….. Sufletul lui se hrănește cu aprecierile celor din jur. Când lipsesc aprecierile sufletul tânjește, începe a se ofili…..

Dar nu a fost numai asta care i-a afectat sănătatea. Mai există un aspect important. Ion Chiriac împreună cu Mihaela Manu administrau împreună Fundația Veronica. Nu știu câți știu ce presupune această administrare! A fost o muncă titanică, plină de responsabilități! Ei au luat copii de pe stradă, i-a adus în cadrul Fundației preluând responsabilitatea de a le asigura un trai cât de cât decent! Asta a presupus obținerea de fonduri, sprijin în actul educațional și multe altele! Împreună cu Antonela am încercat să-i ajutăm.  Nevoile acelor copii sunt mari. Pentru Ion Chiriac și Mihaela Manu nu a fost deloc simplu! S-au lăsat pe ei pentru a ajuta acei copii! În plus, Ion făcea și lecții de chitară cu cei cât de cât talentați! La înmormântare au urcat pe scena din curtea bisericii Adormirea Maicii Domnului din Vaslui și câțiva din acei copii…. Unii i-au dedicat versuri, alții i-au cântat. Doamne, câte lacrimi au stors! 

Sunt sigur că Dumnezeu știe și va aprecia efortul lui Ion Chiriac în demersul de a ajuta pe cei aflați în nevoi! După cum sper că Mihalea Manu va reuși să continue activitatea umanitară și fără Ion Chiriac!Mihaela va avea nevoie de sprijin și sper să se găsească oameni cu suflet mare care să-i acorde atenție.După cum sper ca Mihaela Manu să reușească să pună în valoare moștenirea culturală lăsată de Ion Chiriac.

Rep.:Crezi că se putea face mai mult pentru Ion Chiriac? 

I.P.:Dacă aș spune că se putea face mai mult ar însemna să și acuz pe cineva. Nu vreau să fac acest lucru. Cu siguranță Ion Chiriac putea fi pus mai bine în valoare și noi toți am fi avut mai mult de câștigat. Asociația „Solidar” își propune să revină la acele obiceiuri de a promova valorile locale, de a descoperi noi talente dar și de oferi un plus de cultură tinerei generații.

Acolo în ceruri se va întâlni cu mentorii săi, cu dascălii ce i-au scris primele versuri și cu alți prieteni alături de care a făcut cinste județului nostru! Dumnezeu să-l odihnească în pace!