Finanțări pentru economia socială

„Viața înseamnă să încerci anumite lucruri și să vezi care funcționează.” Ray Bradbury

Legea 219/2015 a creat cadrul pentru dezvoltarea economiei sociale în România. Scopul principal al acestui act legislativ este acela de a sprijini creşterea gradului de ocupare a persoanelor aparţinând grupurilor vulnerabile. Spus mai pe românește, statul se gândește că ar fi mai eficient ca în loc să acordăm ajutoare asistaților sociali(al căror număr tot a crescut) mai bine ar fi să sprijine viitori antreprenori care să înființeze afaceri în care să folosească măcar în parte, forță de muncă din grupurile vulnerabile.

Pe parcurul anului 2020 a apărut și primul program de finanțare numit SOLIDAR START-UP derulat prin intermediul mai multor administratori de grant. Am avut ocazia să fiu lector pentru câteva grupuri țintă și astfel am putut cunoaște în detaliu ce înseamnă economia socială.

Numele programului de finanțare: Programul Operațional Capital Uman (POCU), Axa Prioritară 4 – Incluziunea socială  și combaterea sărăciei, în cadrul liniei de finanțare „Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale – Solidar Start-Up”.

Atrag atenția că programele de finanțare a economiei sociale sunt deosebit de atractive dacă sunt înțelese și aspectele specifice……economiei sociale.De aceea, programele includ obligativitatea parcurgerii unui curs din domeniul economiei sociale(Antreprenor în economia socială sau Manager în economia socială).

Câteva avantaje ale finanțării:

-Planul de afaceri se depune ca persoană fizică. Se înființează firma numai după selectarea la finanțare a planului de afaceri.

-Bugetul include ca cheltuieli eligibile investițiile necesare, plata resurse umane, chirii etc. Pe parcursul implementării planului de afaceri pot surveni modificări ale bugetului(translocări de sume de pe o linie bugetară pe alta), dacă este cazul, care vor fi aprobate în urma depunerii unei solicitări însoțite de un memoriu justificativ.

-Banii se alocă în avans, în tranșe. Nu e nevoie de mers la bancă!

-Beneficiarul finanțării va beneficia și de mentorat pe parcursul implementării planului de afaceri.

În perioada următoare se va mai lansa o linie de finanțare numită „Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale în mediul rural” în cadrul aceluiași program. Ne aflăm în etapa de selecție a administratorilor de grant. Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020 a publicat la data de 19 martie 2021, lista cererilor de finanțare care au fost respinse în etapa de verificare a conformității administrative și eligibilității pentru apelul de proiecte POCU/879/4/16 „Sprijin pentru înființarea de întreprinderi sociale în mediul rural”, AP 4/ PI 9v/ OS 4.16.

Iată câteva detalii extrase din Ordinul nr.1057/2020 al MFE:

„(9) Valoarea maximă a ajutorului de minimis acordat unui beneficiar de ajutor de minimis, în corelație cu numărul de locuri de muncă nou-înființate, este de 200.000 euro, reprezentând maximum 100% din totalul cheltuielilor eligibile, după cum urmează:

a) ajutor de minimis de maximum 40.000 euro – minimum două locuri de muncă create;

b) ajutor de minimis mai mare de 40.000 euro și maximum 60.000 euro – minimum 3 locuri de muncă create, din care 1 loc de muncă este ocupat de un tânăr NEET;

c) ajutor de minimis mai mare de 60.000 euro și maximum 80.000 euro – minimum 4 locuri de muncă create, din care două locuri de muncă sunt ocupate de tineri NEETs;

d) ajutor de minimis mai mare de 80.000 euro și maximum 100.000 euro – minimum 5 locuri de muncă create, din care 3 locuri de muncă sunt ocupate de tineri NEETs;

e) ajutor de minimis mai mare de 100.000 euro și maximum 150.000 euro – minimum 6 locuri de muncă create, din care 4 locuri de muncă sunt ocupate de tineri NEETs;

f) ajutor de minimis mai mare de 150.000 euro și maximum 200.000 euro – minimum 7 locuri de muncă create, din care 5 locuri de muncă sunt ocupate de tineri NEETs.

”Tânăr NEET” este persoana cu vârsta cuprinsă între 16 ani și până la împlinirea vârstei de 25 de ani, care nu are loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională. Sursa: Legea nr. 76/2002 privind sistemul de asigurări de șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare.

(10) Ajutorul de minimis se va putea acorda în două tranșe, după cum urmează:

a) tranșă inițială de maximum 75% din valoarea ajutorului de minimis, așa cum a fost acesta aprobat pe baza planului de afaceri și prevăzut în contractul de subvenție încheiat;

b) tranșă finală reprezentând diferența până la valoarea totală a ajutorului de minimis, după ce beneficiarul ajutorului de minimis face dovada că a ocupat locurile de muncă minime asumate prin planul de afaceri. Numărul locurilor de muncă este proporțional cu valoarea totală a ajutorului de minimis aprobat, conform alin. (9).

Cei ce sunt interesați de acest program de finanțare ni se pot adresa la telefon 0335.402.413, mobil 0761.130.399, email duplicomgrup@gmail.com, facebook: https://www.facebook.com/duplicomgrup, https://duplicomgrup.ro/.

În atenția românilor din diaspora

Ionel Popa

Astăzi mi-am propus să mă adresez românilor din diasporă care doresc să se întoarcă acasă. Biroul nostru de consultanță este contactat zilnic fie direct, fie prin intermediul telefonului, fie pe email de persoane care au părăsit România în căutarea unui rost și care ar dori să revină. De cele mai multe ori ne solicită sprijin pentru a obține o finanțare nerambursabilă și începem o discuție în acest sens. În urma multelor discuții pe care le-am avut dar și a lucrului efectiv cu diasporenii am tras câteva concluzii pe care vreau să le împărtășesc.

Prima concluzie pe care vreau s-o împărtășesc este că propunerile de afaceri venite din partea celor din diasporă nu izvorăsc întotdeauna din necesitățile pieței din România. Asta pentru că sunt idei inspirate din piața unde românii din diasporă activează în prezent. Unele idei astfel inspirate ar putea avea succes și în România dar implementarea unor astfel de idei necesită o pregătire specială. Unele astfel de idei e posibil să necesite un anumit timp de așteptare!

A doua concluzie este că diaspora de multe ori cade pradă fake news-urilor. Informându-se preponderent din mediul online, diasporenii dornici de a reveni în țară, uneori aflați în situații limită, sunt vulnerabili. Fie încheie contracte păguboase, fie fac achiziții proaste, fie sunt dirijați spre activități sortite eșecului din start.

A treia concluzie, sunt duși în eroare chiar de informații guvernamentale! Politicienii au realizat că diaspora poate hotărî soarta unor alegeri astfel că în campaniile electorale românilor din diaspora li s-au promis verzi și uscate! Odată alegerile încheiate, diasporenii au rămas doar cu iluziile. Singurul program pentru diaspora dus până la capăt a fost START UP DIASPORA. Nu a fost un program perfect, a bulversat mulți români din diaspora dar a fost dus la capăt și deja pe piața românească funcționează Start up-uri înființate în baza acestui program. E important poate să știe diaspora că acest program a funcționat în guvernarea PSD-istă.

Din 2020 există un program pentru tinerii fermieri din diaspora în cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală-Sub-măsura 6.1-Instalarea tinerilor fermieri din diaspora.A fost o sesiune în anul 2020 fără a se contracta nici măcar un proiect! De la începutul lui ianuarie 2021 s-a lansat o a doua sesiune și până la această dată sunt depuse 2 proiecte!!! Ce putem spune despre acest program? Este foarte bun dar sunt niște condiții pe care se pare că diasporenii nu le-au înțeles! A fost promovat în mediul online dar noi, consultanții știm că aspectele de eligibilitate trebuie corect înțelese. AFIR este agenția care primește și evaluează dosarele. Cu ei nu te poți juca! Respectă cu sfințenie procedurile.

A patra concluzie, plecați fiind de mai mulți ani, mulți români din diaspora pierd înțelesul unor termeni. Manifestă o nesiguranță în comunicare astfel că par nesiguri și pe ce fac sau pe ce își propun. Și asta îi vulnerabilizează.

Concluzia concluziilor:

Dragi români din diaspora, e foarte bine să reveniți în țară și să vă croiți un rost aici. Munca în afară vă asigură niște venituri însă puțini beneficiază și de o dezvoltare personală temeinică. Astfel că revenirea în țară nu va fi ușoară. Sfatul meu e să căutați o firmă de consultanță sau un consultant din zona unde urmează să reveniți. Și asta din timp. Împreună creionați o strategie de revenire care să presupună o corectă informare a oportunităților locale, a surselor de finanțare, a condițiilor de finanțare și care să țină cont și de potențialul dumneavoastră personal(profesional, financiar, vocațional etc).

Dacă reîntoarcerea va fi în județul Vaslui și județele vecine mă puteți contacta și voi face tot posibilul de a vă ajuta. Date de contact: Whatsapp sau mobil – 0761130399, email- duplicomgrup@yahoo.com, https://duplicomgrup.ro/, https://www.facebook.com/duplicomgrup.